Marin-Popescu discurra currentamain sursilvan[1] e fa s'adressar en Svizra sco Madleina Popescu-Marin.[2] Ella scriva en periodicas litteraras rumenas davart la scena litterara rumantscha e translatescha cudeschs rumantschs en rumen.
Madleina Popescu-Marin è naschida a Roman, in municipi en la regiun Moldavia en il nordost da la Rumenia, sco figlia da l'uffiziant sanitar militar Ioan Popescu e sia dunna Elena, naschida Vasiliu. Ella ha frequentà la scola primara ed il gimnasi en sia vischnanca natala e dal 1952 al 1957 la Facultad da filologia a l'Universitad da Bucarest. Ses rom d'accent principal era il rumen, quel secundar il franzos. Il 1974 ha ella doctorà en filologia tar Alexandru Graur cun ina lavur davart la furmaziun da pleds en il rumen. Ella ha lavurà dal 1957 fin al 1992 e puspè dal 1999 fin oz en il sectur da grammatica da l'Institut da linguistica da l'Academia rumena. Popescu-Marin è stada cunautura da pliras ovras normativas impurtantas dal rumen: il Dicziunari invers (1957), la Grammatica da l'Academia rumena (2 toms, 1966 e 2005), il tractat La furmaziun dals pleds en rumen (1970–1989), il Dicziunari ortografic, ortoepic e morfologic da la lingua rumena (1982), il Dicziunari pratic da la lingua rumena (1995), il Dicziunari explicativ ed enciclopedic da la lingua rumena (1998), il Dicziunari rumen dals neologissems (2000) ed auters pli. Ensemen cun Tudora Şandru Mehedinţi ha ella tgirà e translatà l'ediziun en lingua rumena dal Dicziunari etimologic rumen dad Alexandru Ciorănescu, cumparì il 2001. Ciorănescu ha redigì quel dicziunari en l'exil en Spagna in lingua spagnola.
Il 1973 ha Madleina Popescu-Marin cumenzà a studegiar rumantsch, quai ch'è daventà in'ulteriur rom d'accent en ses studis. A partir dal 1974 ha ella frequentà numerus curs da rumantsch en Svizra. En quest champ sa fatschenta ella tant cun la linguistica (oravant tut cun las sumeglientschas tranter il rumen ed il rumantsch) sco era cun la litteratura. Ella ha fatg enconuschent en ses pajais la litteratura rumantscha cun publitgar ina seria d'artitgels en revistas litteraras sco România literara, Arc, Luceafarul ed auters. Il 1980 ha ella edì ensemen cun il filolog rumantsch-american Augustin Maissen in'antologia da poesias rumantschas cun versiuns en rumens. Il 1992 suandava ina raschlada da texts en prosa, medemamain cun translaziuns en rumen. Dapi lura ha ella translatà e publitgà versiuns rumenas da plirs cudeschs rumantsch. Madleina Popescu-Marin ha divers projects sumegliants en curs da realisaziun, betg mo areguard il rumantsch ma era las autras linguas discurridas en Svizra. Ella è collavuratura da las principalas periodicas en lingua rumantscha, numnadamain da la Gasetta Romontscha resp. La Quotidiana, las Annalas, Igl Ischi e la Litteratura.
Madleina Popescu-Marin è commembra da l'uniun da scripturs rumena e da l'Uniun per la Litteratura Rumantscha. Ella è l'unica estra che ha survegnì il Premi da reconuschientscha dal Chantun Grischun (1999). Il 2004 ha ella survegnì il Premi per translaziuns da la fundaziun culturala svizra Pro Helvetia ed il 2007 il Premi da l'Academia rumena per la contribuziun a la Grammatica da l'Academia rumena il 2005.[3][4]
Dictionar invers. Editura Academiei, 1957 (ovra collectiva)
Îndreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie. Editura Academiei, 1960, 320 p.; în colab. Cu Acad. Al.Rosetti si altii
Gramatica limbii române, editia a II-a revazuta si adaugita. Editura Academiei, Bucuresti, 1963, vol. I, 437 p. (p. 114-134), vol. al II-lea, 588 p. (114-148, 274-283, 468-504, 525-555); redactori responsabili: Al. Graur; Mioara Avram, Laura Vasiliu
Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române. Editura Academiei, 1982, 696 p. (p. 80-157, 220-244, 675-677), ovra collectiva
Dictionar practic al limbii române. Editura Floarea Darurilor, 1995 (în colaborare).
Dictionar explicativ si enciclopedic al limbii române. Editura Floarea Darurilor, 1997 (în colaborare).
Dictionar român de neologisme. Editura Floarea Darurilor, 2000 (în colaborare).
Alexandru Cioranescu. Dictionar etimologic al limbii române. Editura Saeculum, I.O., 2001 (ediziun aumentada e translaziun ensemen cun Tudora Sandru Mehedinti)
Gramatica limbii român., Editura Academiei Române, Bucuresti 2005. Coordonator: Valeria Gutu-Romalo (chapitels: Adjectivul, vol. I; Atributul, Grupul adjectival, vol al II-lea.).
Formarea cuvintelor în limba româna din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. Coordonator: Magdalena Popescu-Marin; Colectivul de elaborare: Eugenia Contras, Cristina Gherman, Finuta Hasan, Rodica Ocheseanu, Magdalena Popescu-Marin. Editura Academiei Române, Bucuresti 2007, 412 p.
Translaziuns dad ovras rumantschas
...
Nota: Ulteriurs extracts translatads èn cumparids en diversas revistas litteraras. Quels èn enumerads en la davosa chascha.
Artitgels en rumantsch (selecziun)
Sur entgins emprests tras translaziun en romontsch e rumen. En: Annalas da la Societad Retorumantscha 106 (1993).
Leonid Dimov. En Igl Ischi, annada 78, nr. 5/1993, p. 134-137.
Alfons Tuor ha fullau via denter Rumenia e Romontschia. En: Calender Romontsch 2005, p. 409-417.
Regal, almosna, agid - in per patratgs. En: Calender per mintga gi 2007, p. 127-132.
Sibiu, capitala culturala europea 2007 ed Alfons Tuor. En: Calender Romontsch 2008, p. 367-371.
Paupers bulius. En: Calender Romontsch 2008, p. 119-122.
Litteratura en rumantsch (selecziun)
Senza sortida. (novella) En: Igl Ischi, annada 77, nr. 4/1992, p. 131-135.
Miu bab ha ina muronza. (novella) En: Litteratura 2002.
Finalmein ei el morts. (novella) En: Litteratura 2003.
Untitle. (poem) En: Litteratura 2004.
Artitgels en rumen (e franzos) davart la lingua rumantscha (selecziun)
Între adverb și prepoziție. Domeniul retoroman. [Tranter adverb e preposiziun. L'intschess rumantsch.] En SCL XXVI 1975, nr. 4, p. 415-420 .
Recensiun: P. Ambros Widmer: Linguistica romontscha. Ils rumens perscruteschan nies lungatg. En: Gasetta Romontscha 96, 3.12.76.
Retoromana și unele probleme ale topicii adjectivului românesc. [Il rumantsch ed intgins problems da posiziun da l'adjectiv rumen] En: SCL XXX, 1979, nr. 2, p. 151-156.
Marginalii la un vechi vocabular german-sursilvan. [Annotaziuns sur dad in vegl vocabulari tudestg-sursilvan] En: SCL XXXVI, nr. 3, 1985, p. 241-245 (de Basilius Veith).
Ecouri românești în cultura romanșă. [Resuns rumens en la cultura rumantscha] En: Secolul XX, nr. 310-312, 1986, p. 216-220.
Asupra vocabularului reprezentativ al retoromanei. [Davart il stgazi da pleds represchentativ dal rumantsch.] En: SCL XXXX, nr. 3, 1989, p. 283-287.
versiun en franzos: Sur le vocabulaire représentatif du rhétoroman. En: ER, 1989, p. 223-241.
Retoromana într-un text englez despre limbile romanice. [Il rumantsch en in text englais davart linguas romanas.] En: SCL XXXX, nr. 5, 1989, p. 489-494 [Martin Harris e Wigel Vincent (eds): The Romance Languages. Croom Helm, London-Sydney 1988, 473 p.].
Comparația în poezia romanșă cultă. [La cumparaziun en la poesia rumantscha cultivada] En: SCL XLI, nr. 4, p. 359-367.
Calcuri de structură similare în română și retoromană. [Calques da structura sumeglianta en rumen e rumantsch] LR, 41, nr. 1-2, 1992, 71-72.
Concordanțe lexicale proprii românei și retoromanei. [Concordanzas lexicalas specifics da rumen e rumantsch] En: SCL 43, nr. 1, 1992, 67-69.
"Rumantsch-Grischun" și problemele adaptării ei. [Il rumantsch grischun ed ils problems da sia introducziun.] SPHP 2, 1992, 147-157.
Le roumain et le rhéto-roman – langues apparentées. [Il rumantsch ed il rumen – linguas parentadas.] En: Cahiers roumains d'études littéraires 1-2, Editions Univers Bucarest 1992, p. 190-198.
Artitgels en rumen (e franzos) davart la litteratura rumantscha (selecziun)
Poezie romantică ladină. [Ladin romantic poetry] En: România literară VII (1974), nr. 2 (10 ian.), p. 28-29 (en collavuraziun cun Augustin Maissen).
Poezie retoromană modernă. [Modern Rhaeto-Roman poetry] En: România literară 35 (28 august 1975), 20-21 (en collavuraziun cun Augustin Maissen).
Poezie ladină contemporană. [Contemporary Ladin poetry] En: România literară IX , nr. 36, (2 sept. 1976), 20-21 (en collavuraziun cun Augustin Maissen).
Giachen Caspar Muoth. Bardul tradițiilor romanșe. Gioder. [Giachen Casper Muoth. Il bard da tradiziun rumantsch. Gioder.] En: România literară XI, nr. 2, 1978, p. 20-21.
Augustin Maissen. Sînt mulți Mos Gerilă. [Augustin Maissen. Ei dat biars Sontgaclaus.] En: România literară XIV, nr.3, (15 ian. 1981).
Giachen Michel Nay. Fruntea cirezii. [Giachen Michel Nay. Head of the herd.] En: România literară XV, nr. 30, 22 VII 1982.
Luisa Famos. Omul de la fereastra. [Luis Famos. L'hom sün fanestra.] En: România literară XVII, nr. 38, 20 sept. 1984.
Andri Peer. Ultima coasă. [Andri Peer. The last scythe (or scything).] En: România literară XX, nr. 33, 13 august, 1987.
Theo Candinas. Gion Barlac face un copil, cu o prezentare a autorului. [Theo Candinas. Gion Barlac fa in pop, cun ina preschentaziun da l'autur] En: ARC 2-3- 4/ 1995, p. 90-93.
Gion Deplazes. Al naibii de suspect (fragment), prezentarea autorului. [Gion Deplazes. Il nausch suspect (fragment), preschentaziun da l'autur.] En: ARC 1-2, 1996, p. 102-109.
Un secol de literatură romanșă în România. [In tschientaner da litteratura rumantscha en Rumenia.] En: ARC 3-4, 1996, p.141-143.
Iso Camartin. Peste graniță, traducere și prezentarea autorului. [Iso Camartin. Over the border, translation and presentation of the author.] En: Luceafărul nr. 16 (406), 28 aprilie 1999, p. 20-21.
Poezie retoromană elvețiană. (selecție din revista Litteratura 22/1998) [Poesia rumantscha svizra. (selecziun or da la revista Litteratura 22/1998)] En: Luceafărul 25 (425), 30 iunie 1999, p. 22-23.
Iso Camartin. Românii au cu ce contribui la tezaurul mondial. [Iso Camartin. Romanians can contribute to the world treasure.] En: România literară, ian. 2000.
Gion Deplazes. "Romanșa îmi venea din stomac" (interviu) [Gion Deplazes. "Romansh was coming out of my stomach"] En: România literară nr.11, 22-28 martie 2000, p.22.
Schimb de idei cu trei scriitori engadinezi. [Barat d'ideas cun trais scriturs engiadinais.] En: Luceafărul nr.23 (515), 13 iunie 2001, p.20-21.
Arnold Spescha, 60: "O limbă se păstrează vorbind-o și nu teoretizând-o". [Arnold Spescha, 60: "A language is preserved by speaking it, not by theorizing it".] En: Luceafărul nr. 24 (516), 20 iunie 2001, p.20-21.
Giovannina Brunold-Claglüna. La gară. [Giovannina Brunold-Claglüna. À la gare.] En: Luceafărul nr. 29 (521), 25 iulie 2001, p. 20 - 21.
Prin prezența noastră ne manifestăm simpatia și sprijinul față de poporul român. (Interviu cu jurnalistul romanș Giusep Capaul) [Par notre présence nous nous manifestons la sympathie et le soutien envers le peuple roumain. (Interview avec le journaliste romanche Giusep Capaul)] En: Luceafărul nr. 36, 16 octombrie 2002, p. 16-17.
Clo Duri Bezzola. (Prezentare și traduceri din vol. Albastrul furat) [Clo Duri Bezzola. (Presentation and translations from the volume "Stolen blue")] En: Luceafărul nr.20, 28 mai 2003, p. 16-17.
Göri Klainguti. "Îmi place să creez cu mâinile mele" (interviu) [Göri Klainguti. "J'aime créer avec mes mains"] En: Luceafărul nr 35, 8 octombrie 2003, p. 19.
Göri Klainguti. Geanta verde. Prezentare si traducere de... [Göri Klainguti. Le sac vert. Présentation et traduction par...] En: Luceafărul nr. 28 (705), 20 iulie 2005.
Linard Candreia. Pietre de pavaj. Prezentare si traducere de... [Linard Candreia. Pflastersteine = Crappa da sulada. Preschentaziun e translaziun da...] En: România literară 16, 25 aprilie 2008, p. 27.
Vreau să cunosc adevărata Românie. (interviu cu scriitoarea Rut Plouda) [Je veux connaître la vraie Roumanie. (interview avec l'écrivaine Rut Plouda] En: Luceafărul, 17 sept. 2008, p.4.
↑(rumen) Premiu de recunostintă de Tudora Şandru-Mehedinţi. En: România literară nr. 45 dal 1999: «Magdalena Popescu-Marin este unica specialistă din România si din Balcani ăn acest domeniu, ea cunoscând ăn profunzime romansa (vorbeste curent dialectul sursilvan), ca si literatura si cultura acestui interesant idiom romanic.» (consultà ils 14 d'avrigl 2013)
